the end


Nu te mai simt,  ai trecut ilegal  hotarele gîndurilor mele, eşti doar un intrus. Sună straniu dar e mai bine acum cînd eşti departe. Suntem doi străini cu o umbră în trecut. Cu fiecare lacrimă ţi-am şters imaginea întipărită în suflet, ţi-am decolorat amintirile salvate cu atîta grijă. Hmm..să-ţi spun sincer mi-am dozordonat voluntar sentimentele pentru a-ţi rătăci existenţa. Recunosc că ai rămas o virgulă în universul meu, da, o virgulă nu un punct , fiindcă după tine vor urma multe zîmbete, după tine va fi un nou început.

Nu te mai simt, m-am eliberat de un vis haotic, nu ţi-am putut înţelege probabil , niciodată, pînă la capăt teorema vieţii. Eşti un adevărat dicţionar de antonime, eşti complet antitetic. Mi-am reprogramat  mecanismul sentimental , anulîndu-ţi prezenţa. Zilele trecute mi-am redactat sufletul , am editat pagini noi în care nu mai eşti imprimat.

Nu te mai simt, imi pare rău, dar asta e. Cînd sunt cu tine devin analfabetă, nu-ţi mai pot citi privirea. Prezenţa ta nu mai e atît de lirică, eşti un simplu trecător prin sufletul meu, nu te mai adăpostesc în gînduri, eşti un străin…îmi pare rău!

Anunțuri

11 răspunsuri la „the end

  1. „Horea” mulţumesc pentru comentariu, şi să ştii că parte ai şi dreptate , chiar e o eliberare poate nu completă dar totuşi…

    „psih.laura_cojocaru” merci mult pentru apreciere, sincer mulţumesc pentru comentariu:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s