sub roţile automobilelor
şuvoaiele de apă
îşi caută găurile negre
se vor înghiţite de porii oraşului
în care oamenii
îşi storc amnezii
îmi caut şi eu bulgării de ceaţă
să urc pe clădiri
să amintesc că şi toamna
are spasme
din pîntecul ei îşi ţipă viaţa
o nouă poezie
fragment din fluturi 
Extraordinara poezie.
Sunt foarte bine realizate cele doua planuri: unul exterior, colectiv dominat de descrierea unor stari generale si unul interior, sufletesc, individual. Nu pot spune decat extraordinar!
”bulgării de ceață”-mi-a plăcut expresia asta, iar poezia e tare expresivă.
Hei, da. E bine. Suna bine. Like it. 🙂
Ţi-ar trebui un element colportator de lumină…sau asta nu ar trebui să fie aspiraţia?
hmmm..desi s-ar potrivi, dar nu am tins spre o astfel de atmosfera, putin alta era ideea..ma bucur ca ai trecut pe aici,te mai astept cu mult drag!
În afara topicului…Mihaela, acum îmi pare că eşti studentă; ce drum al ales? Întemeiat ca sens.
)))))da, sunt studenta…la facultatea de medicina(dar ramin fidela scrisului):))))
Ideea am desluşit-o, nu te îndoi în vreun fel, din cuvintele-i testimoniale, cărora le doresc în continuare să dea relevanţă reliefurilor literelor.
Cu drag şi eu.