e prea complicat …(part 2)

M-am consumat prea mult zilele astea incercind sa caut raspunsuri, cred ca am irosit timpul in zadar, raspunsurile nu trebuie sa le cautam, trebuie sa le formulam singuri, eu probabil nu am avut curajul sa o fac … Acum mă caut printre rînduri. Astăzi am realizat ca în pofida obstacolelor, a prejudecăţilor, am definit pentru mine un moment important, am realizat că ţin la tine. Am încredere în tine, şi asta mă face mai puternică acum cînd m-am rătăcit în decizii. Cred în privirea ta care nu m-a minţit încă niciodată, cred ,că în spatele ei se ascunde un adevăr, un adevăr doar pentru noi doi, şi nu ce va fi ce nu …nu mai contează nimic… Voi încheia acest monolog cu un zîmbet, da, ai dreptate îţi zîmbesc, îţi zîmbesc doar ţie acum, nu ştiu ce va urma dar nici nu vreau să mă mai gîndesc la aceasta, închei un capitol cu puncte de suspensie, fiindcă de fapt totul deabia se începe…